Peste 9,4 milioane de români au votat ieri la scrutinul pentru Parlamentul European şi cu 400 de mii mai puţini la alegerile locale. În procente, prezenţa la vot la nivel naţional, la locale, a fost de 50,02 procente, iar la europarlamentare de 52,42%.
Judeţele fruntaşe au fost Giurgiu, Olt şi Teleorman, cu peste 60%.
Cea mai mică participare a fost la Vaslui, Iaşi şi Galaţi, dar şi în municipiul Bucureşti, cu puţin peste 40 de procente.
Potrivit datelor prezentate de Biroul Electoral Central, cei mai mulţi alegători au vârste cuprinse între 45 şi 64 de ani, iar cei mai puţini între 18 şi 24 de ani, în timp ce femeile au votat într-un număr mai mare decât bărbaţii.
În Italia, premierul Giorgia Meloni şi-a consolidat puterea după ce formaţiunea sa, Fratelli d’Italia, a obţinut cele mai multe voturi la alegerile pentru Parlamentul European. Fratelli d’Italia este o formaţiune de dreapta care a fost catalogată populistă şi conservatoare şi este văzută de unii analişti ca fiind de extrema dreapta.
Fratelli d’Italia, formaţiunea premierului Giorgia Meloni, a obţinut 28,5%. Urmează Partidul Democrat, de centru-stânga, cu 23,7% din voturi, mişcarea antisistem 5 Stele, cu 10,5%, Forza Italia, cu 10% şi Liga, de extrema dreapta, a vicepremierului Matteo Salvini, cu 8,3% din voturi.
La cele 150 de secţii de votare, organizate pentru cei peste 1.100.000 de români rezidenţi în peninsulă, s-au prezentat la urne doar 24.530 de români, foarte puţini faţă de cei peste 129.000 de votanţi din 2019.
În Franța, a fost victorie categorică a extremei dreapta, urmată de un anunţ-bombă al preşedintelui Emmanuel Macron că dizolvă Adunarea Naţională şi convoacă alegeri anticipate.
Formaţiunea Rassemblement National, condusă de Marine Le Pen, a obţinut 30% din voturi, de două ori mai mult decât partidul preşedintelui.
Analiştii apreciază că alegerile anticipate ar putea să îl avantajeze pe Emmanuel Macron, pentru că adversarii lui n-ar avea prea mult timp să se organizeze. Pe de altă parte, o nouă victorie a extremei drepte l-ar lăsa pe preşedinte cu puţine pârghii la dispoziţie pentru a-şi pune în aplicare programul în următorii trei ani de mandat.
După ce a atras atenţia asupra pericolului pe care îl reprezintă curentele ideologice extremiste pentru democraţie, pentru Franţa şi pentru Europa, preşedintele Emmanuel Macron a spus că nu poate continua ca şi când nimic nu s-ar fi întâmplat şi a anunţat dizolvarea Adunării Naţionale şi convocarea de alegeri legislative anticipate pe 30 iunie, respectiv 7 iulie.
”Este o decizie gravă, dificilă, dar este, mai presus de toate, un act de încredere. Încredere în voi, dragi compatrioţi, încredere în capacitatea poporului francez de a face cea mai corectă alegere pentru el însuşi şi pentru generaţiile viitoare. Încredere în democraţia noastră. Nimic nu este mai democratic decât să dăm cuvântul poporului suveran. Este mai important decât toate aranjamentele, decât toate soluţiile precare. A venit timpul unor clarificări indispensabile” a declarat Emmanuel Macron.
Analiştii spun că timpul joacă în favoarea lui Macron. Mai puţin de trei săptămâni de campanie sunt insuficiente pentru a-i face pe adversarii săi să-şi construiască alianţe, dată fiind fărâmiţarea aproape istorică atât la stânga, cât şi la dreapta eşichierului politic francez.
În Europa, extrema dreaptă a înregistrat câştiguri substanţiale în mai multe ţări la alegerile pentru Parlamentul European, ieşind pe primul loc în ţări ca Franţa şi Austria şi pe locul doi în Germania şi Olanda.
Rezultatele parţiale, centralizate la nivelul Uniunii, arată însă că principalele trei grupuri din legislativul european – PPE, Socialişti şi Renew – îşi păstrează în continuare poziţiile şi vor putea forma din nou, împreună, o majoritate confortabilă.
Popularii europeni au obţinut cel mai mare număr de mandate, ceea ce înseamnă că Ursula von der Leyen este favorită pentru un nou mandat în fruntea Comisiei Europene.
Grupul popularilor europeni a obţinut 191 de mandate, cu 15 mai mult decât la ultimele alegeri.
Social-democraţii sunt pe a doua poziţie, cu 135 de mandate, ceea ce înseamnă o scădere cu patru mandate faţă de 2019.
Renew pierde aproape 20 de mandate, însă îşi păstrează poziţia trei.
Pe locurile patru şi cinci urcă cele două partide eurosceptice de extremă dreaptă, grupul Conservatorilor şi Reformiştilor şi grupul Identitate şi Democraţie.
Verzii pierd poziţia patru şi ajung pe şase, cu 53 de mandate, faţă de 71 cât deţineau în urma alegerilor din 2019, iar stânga extremă rămâne pe poziţia şapte cu 35 de mandate.
Independenţii obţin 50 de mandate, iar partidele neafiliate 45.
Conform acestor date parţiale şi conform declaraţiilor de azi-noapte ale liderilor politici, viitoarea majoritate va fi formată prin negocierea dintre primele trei grupuri, la fel ca în trecut, adică popularii, social-democraţii şi grupul Renew.
Împreună, acestea deţin o majoritate de 409 mandate de parlamentari din totalul de 720, astfel că votul pentru viitoarea Comisie Europeană nu ar trebui să prezinte probleme.
Popularii vor ca Ursula von der Leyen să obţină un al doilea mandat pentru şefia Comisiei, lucru pentru care este nevoie de doar 361 de voturi.
