Nouruz – în traducere mot-a-mot “zi nouă” adică anul nou în Iran, Turcia, Asia Centrala, Caucaz, Crimeea, părţi din Orientul Mijlociu, Asia de Sud, Nord-Vestul Chinei, India, Afganistan, ba chiar şi în Europa, în Kosovo, Albania şi Bosnia.
Carmen Gavrilă
În Iran, de Nouruz, vreme de două săptămâni aproape nimeni nu mai munceşte, iar programul în instituţiile publice este redus. Capitala Teheran se goleşte Toată lumea se retrage în parcuri ori spre munţii din jurul Teheranului, la iarbă verde şi picnic-uri care durează de dimineaţă până seara şi la care participă toată familia. Nouruz este sarbatoarea care marchează sfârşitul iernii şi venirea primăverii.
Calcule de mii de ani
Din cele mai vechi timpuri, momentul sărbătorii este calculat exact si se suprapune pe echinocţiul de primăvară.
Este o sărbătoare de origine zoroastriană care a supravieţuit cuceririi arabe si islamizării din spaţiul Orientului Mijlociu până în Asia Centrală şi de Sud.
Se pare că însuşi Zoroastru ar fi stabilit Nouruzul ca sărbătoare oficială, momentul în care soarele învinge întunericul, binele învinge răul, viaţa învinge moartea.
În mitologia persană din celebra “Carte a Regilor” de Ferdousi, cel care a creat această sărbătoare este eroul Jamshid, care a salvat omenirea de o iarnă cumplită.
În timp Nouruz şi.a pierdut din încărcătura religioasă, mai ales după trecerea la islam şi a devenit o sărbătoare a primăverii, dar cele mai multe obiceiuri şi rituri s-au păstrat.
Curăţenie ca de Paşte
Pregătirile se fac cu câteva zile înainte. Toţi membrii familiei trebuie să fie proaspăt spălaţi, cu haine curate dacă nu chiar noi iar casa curată lună pregătită pentru musafiri.
Curățenia făcută pentru Nouruz poartă un nume care în farsi înseamnă “a zgudui casa”.
Este echivalentul românesc al curăţeniei de primăvară, înainte de Paşte.
Rudele se vizitează şi se ajută la prepararea mâncărurilor specifice sărbătorii. În prima zi de primăvară se face schimb de daruri iar cei care dau tonul vizitelor sunt tinerii care îşi vizitează rudele mai în vârstă, după care acestea din urmă le întorc vizita.
Cifra magica 7
Obligatoriu pe masa de Nouruz trebuie să fie aşa numitele “haft sin” adică 7 ingrediente şi lucruri care în farsi încep cu litera “s”.
Uneori sunt mai mult de 7 ingrediente ori lucruri, dar de obicei nu lipsesc urmatoarele: sabzi- adică verdeţuri care simbolizează renaşterea, sanjid – fructe uscate care simbolizează dragostea, sir – usturoi simbolul pentru medicină, sib-măr pentru frumuseţe şi sănătate, seke – monedă adică bogăţie şi serke – oţet pentru răbdare şi înţelepciune.
Acestea trebuie să stea pe masă pe toată perioada sărbătorii, adică două săptămâni în cazul Iranului şi Afganistanului.
Dulciuri de nouruz
Tot timpul nu trebuie să lipsească dulciuri şi gustări pentru musafiri: alune, nuci, fistic, fructe proaspete, uscate ori confiate, şerbet, fursecuri, prăjituri, plăcinte, nelipsitul şi omniprezentul ceai îndulcit.
De multe ori în Iran, Azerbaijan şi Tadjikistan sunt pictate ouă, ca simboluri ale fertilităţii, câte unul pentru fiecare membru al familiei.
Dar sărbătoarea de anul nou nu înseamnă doar mâncare. Se spune că de felul în care te porţi şi te simţi de Nouruz depinde tot restul anului. Trebuie să te porţi atent cu toată lumea, vesel, generos, iar asta îţi va aduce un an îmbelşugat şi fericit. Se spune că dacă te cerţi cu cineva de Nouruz, numai în certuri o vei ţine tot anul.
Foc şi “minciuni”
Focul este strâns legat de sărbătorirea Nouruz.
În multe locuri, în special în comunităţile zoroastriene care au supravieţuit până astăzi, tinerii sar peste mici focuri de tabără aprinse în spaţii publice în timp ce fac incantaţii.
Gestul simbolizează o curăţare spirituală, arderea păcatelor, defectelor şi slăbiciunilor omeneşti.
Multe obiceiuri de Nouruz invocă norocul. De exemplu, tinerii iau o bucată de pânză, îi fac un nod, apoi roagă un trecător să desfacă nodul – astfel le este dezlegat norocul.
Există şi practici ceva mai oculte, de ghicire a viitorului din cuvinte şi părţi de conversaţii auzite întâmplător pe stradă între trecători.
La finalul festivităţilor de Nouruz, a 13-a zi cu un nume care in traducere înseamnă “Minciuna din ziua a 13-a”, este similară celei de 1 aprilie din Occident.
