Premierul britanic, Keir Starmer, a discutat la telefon cu preşedintele iranian Masoud Pezeshkian, cerându-i acestuia ca Iranul să se abţină de la atacarea Israelului.
Starmer a spus că războiul nu este în interesul nimănui, a anunţat cabinetul lui Keir Starmer. Premirul britanic a vorbit cu preşedintele Pezeshkian ca parte a eforturilor de reducere a tensiunilor din Orientul Mijlociu.
Recentele ucideri ale liderului Hamas, Ismail Haniyeh, în Iran şi ale comandantului militar al Hezbollah, Fuad Shukr, la Beirut au atras ameninţări cu represalii împotriva Israelului.
Potrivit Sky News, care a relatat pentru prima dată despre convorbire, aceasta a durat 30 de minute şi a avut loc după ce premierul britanic a vorbise și cu preşedintele american Joe Biden şi cu alţi aliaţi europeni.
Premierul britanic i-a spus lui Masoud Pezeshkian că este profund îngrijorat de situaţia din Orientul Mijlociu şi a cerut tuturor părţilor să detensioneze pentru a evita confruntările regionale ulterioare.
“Există un risc serios de calcule greşite şi acum era momentul pentru o analiză calmă şi atentă”, a spus premierul Starmer, adăugând că îşi menţine angajamentul pentru o încetare imediată a focului, eliberarea tuturor ostaticilor şi sporirea ajutoarelor umanitare pentru Fâşia Gaza.
Accentul ar trebui să fie pus pe negocierile diplomatice, a adăugat Keir Starmer.
Cei doi lideri au convenit că un dialog constructiv este în interesul ambelor ţări, dar Starmer i-a spus preşedintelui iranian că un astfel de dialog ar putea fi continuat doar dacă Iranul îşi încetează “acţiunile de destabilizare”, inclusiv ameninţările împotriva persoanelor din Marea Britanie şi dacă va înceta să sprijine invadarea Ucrainei de către Rusia.
Și preşedintele american, Joe Biden, a vorbit, cu liderii Franţei, Germaniei, Italiei şi Regatul Unit despre reducerea tensiunilor din Orientul Mijlociu şi încetarea focului în Gaza.
Într-o declaraţie comună publicată de Casa Albă, liderii tuturor celor cinci ţări au declarat că susţin un apel din partea Statelor Unite, Qatarului şi Egiptului pentru reînnoirea discuţiilor pentru o încetare a focului în Gaza, pentru a încheia un acord cât mai curând posibil.
Ei au subliniat că nu mai e timp de pierdut. Declaraţia exprima, de asemenea, sprijinul pentru Israel împotriva oricărei ameninţării iraniene, îndemnând totodată la distribuirea şi livrarea ajutoarelor în Gaza, transmite Reuters. Iranul şi aliaţii săi din Orientul Mijlociu ar putea lansa în curând un atac asupra Israelului, în replică la eliminarea liderului politic al grupării Hamas, Ismail Haniyeh, luna trecută, la Teheran, o acţiune pentru care Israelul nu şi-a revendicat responsabilitatea, dar nici nu a negat-o.
În plus, Israelul se pregăteşte şi pentru represalii din partea grupării şiite Hezbollah, aliatul Iranului în Liban, după eliminarea comandantului său şef la Beirut.
În acest context, armata israeliană a aprobat planuri pentru mai eventuale mai multe fronturi de luptă. Israelul a confirmat că şeful Statului Major General, Herzi Halevi, a organizat o reuniune cu înalţi oficiali militari pentru a discuta situaţia şi a subliniat menţinerea unui nivel ridicat de alertă şi a eforturilor de pregătire atât pentru o ofensivă, cât şi pentru apărare, se arată într-un comunicat militar
Generalul Tomer Bar a publicat un ordin de zi prin care sunt anulate toate cererile de concediu în străinătate ale personalului de bază din aviaţia militară israeliană. În acelaşi ordin, el menţionează că şi cererile aprobate deja pentru deplasări în străinătate în vederea îndeplinirii unor funcţii au nevoie de o reaprobare.
Purtătorul de cuvânt al armatei, generalul de brigadă Daniel Hagari, a adăugat că deocamdată instrucţiunile pentru populaţia civilă rămân aceleaşi, urmând să fie modificate doar dacă situaţia o va cere. De asemenea, militarii în termen sau membrii personalului de bază aflaţi în Georgia sau Uzbekistan trebuie să revină urgent în ţară.
Premierul Netanyahu a cerut, în acelaşi context, tuturor miniştrilor să nu facă declaraţii despre pregătirile de război ale Israelului.
Lideri ai Gărzilor Revoluționare iraniene au ameninţat la sfârşitul săptămânii trecute că Teheranul ia în calcul lovirea unor obiective israeliene şi din afara Israelului şi că, în comparaţie cu atacul în pregătire, cel din aprilie poate fi considerat o joacă de copii.
Noul preşedinte iranian, Massoud Pezeshkian, a propus Gărzilor Revoluţionare să atace baze ale Mossadului din ţări învecinate Iranului, ca reacţie la asasinarea liderului politic al organizaţiei Hamas, Ismail Haniyeh, la Teheran. Nu s-a precizat dacă propunerea ar fi o alternativă la atacarea directă a Israelului, dar se pare că una din ţintele vizate este zona kurdă din nordul Irakului.
Între timp, Statele Unite şi-au sporit prezenţa în zona Orientului Mijlociu. Secretarul american al apărării, Lloyd Austin, a anunțat că submarinul nuclear Georgia a fost pus la dispoziţia forţelor americane dislocate deja în Marea Mediterană şi că tot aici urmează să sosească purtătorul de avioane Abraham Lincoln, al doilea trimis în zonă.
